18 februarie- Ziua Internațională a Bateriei
În fiecare an, pe 18 februarie, celebrăm un obiect pe care îl folosim constant, dar pe care îl observăm cu adevărat abia atunci când „se termină” bateria. De la ceasul de la mână până la mașinile electrice care schimbă fața transportului, bateriile reprezintă inima invizibilă a lumii noastre digitale, mobile și verzi.
Data nu este aleasă întâmplător. Ea marchează ziua de naștere a lui Alessandro Volta (1745), fizicianul italian care a inventat, în anul 1800, prima sursă de energie electrică portabilă, pila voltaică. Această descoperire revoluționară a demonstrat pentru prima dată că electricitatea poate fi generată chimic, deschizând drumul pentru tot ceea ce numim astăzi tehnologie modernă, de la electronice personale la sisteme industriale larg răspândite.
Potrivit unor arheologi și istorici, una dintre cele mai vechi posibile baterii descoperite este Bateria Bagdad, un artefact vechi de aproximativ 2000 de ani, găsit în subsolul Muzeului din Bagdad. Această „baterie” conținea un vas de ceramică cu un tub metalic și o tijă de metal, iar unii cercetători sugerează că putea servi la generarea electricității la un nivel rudimentar.
În 1955, inginerul canadian Lewis Urry a inventat bateria alcalină, tipul de baterie pe care îl folosim și astăzi în telecomenzi, ceasuri, jucării și multe alte obiecte casnice. Aceste baterii, cu voltaj tipic de 1,5 V, sunt disponibile în formate standard precum AA, AAA, C, D, PP3. În 1970, au apărut acumulatorii cu litiu, care au revoluționat gadgeturile directe, smartphone-uri și laptopuri, oferind o densitate energetică mult mai mare și performanțe superioare.
În 1985, tehnologia a evoluat în bateria litiu-ion, mai stabilă, performantă și reutilizabilă și a început să fie comercializată larg din 1991. Ulterior au apărut și bateriile litiu-polimer, care oferă flexibilitate de design și densitate energetică și mai mare. Astăzi, cercetătorii explorează materiale noi, de la sare la grafen, pentru a obține baterii mai sigure, mai eficiente și mai prietenoase cu mediul.
Deși ne fac viața mai ușoară, bateriile nu sunt inofensive atunci când ajung la deșeuri. Ele conțin substanțe periculoase (mercurs, cadmiu, plumb) care pot polua grav solul și apa. O baterie uzată poate contamina până la 1 metru cub de sol și 400 de litri de apă, o amenințare serioasă pentru mediu și sănătatea oamenilor.
Din fericire, reciclarea bateriilor oferă soluții, permit recuperarea peste 90% din componentele bateriilor, reduc extragerea resurselor naturale, protejează ecosistemele. Reciclarea nu este un moft, este o responsabilitate concretă.
Cum poți marca Ziua Internațională a Bateriei ? Caută prin sertare bateriile descărcate sau nefolosite, multe case au „colecții” ascunse de baterii vechi. În România, există containere și puncte de colectare dedicate: în majoritatea supermarketurilor, prin programe de reciclare organizate de asociații cum sunt ECOTIC sau Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB). Spune prietenilor și familiei de ce este importantă gestionarea corectă a bateriilor, un gest simplu poate conștientiza pe mulți.
Ziua Internațională a Bateriei nu e doar despre cilindrii metalici din sertar, este despre- progresul științific, energia care ne conectează și ne susține tehnologia, responsabilitatea pe care o avem față de planetă. Data viitoare când îți pui telefonul la încărcat sau schimbi bateriile de la telecomandă, amintește-ți de Alessandro Volta și de faptul că energia nu doar te hrănește, ci poate fi protejată și regenerată. Bateriile nu sunt doar obiecte banale din sertar, ci adevărate capodopere ale chimiei și tehnologiei. De la artefacte antice la baterii nucleare ale viitorului, ele continuă să transforme lumea în care trăim.
Muzee: Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida”, București, ste cel mai mare muzeu tehnic din România. Include exponate legate de pile și baterii istorice, precum bateria lui Karpen, un dispozitiv construit de inginerul român Nicolae Vasilescu‑Karpen, care a funcționat foarte mult timp fără a se epuiza. Deși nu există o secțiune exclusivă de baterii, aceste exponate fac parte din istoria electricității și a inovațiilor românești.
Muzeul Tempio Voltiano- Como, Italia Cel mai faimos „muzeu al bateriei” din lume, situat în orașul natal al lui Alessandro Volta. Aici sunt expuse instrumentele originale folosite de Volta, inclusiv prototipuri ale pilei voltaice, prima baterie din istorie. Tempio Voltiano este un punct de referință pentru oricine vrea să înțeleagă originea bateriilor electrice.
Știați că? bateria care funcționează de 185 de ani se afla la Universitatea Oxford există un dispozitiv celebru numit Oxford Electric Bell, care funcționează neîntrerupt din anul 1840. Acesta alimentează două clopote de bronz care au sunat de peste 10 miliarde de ori. Bateria este sigilată complet, iar compoziția exactă rămâne necunoscută, dar se crede că este o formă de „pilă uscată”.Este considerată una dintre cele mai longevive baterii din istorie.
Baterii care ar putea funcționa 5.000 de ani: o tehnologie extrem de avansată aflată în cercetare este cea a bateriilor cu diamant nuclear. Aceste baterii sunt fabricate din materiale radioactive reciclate și produc energie prin degradarea izotopilor. Ele generează un curent foarte mic, dar constant, putând alimenta: senzori spațiali, dispozitive medicale implantabile, echipamente de monitorizare pe termen foarte lung. Aceste baterii nu sunt pentru telefoane, ci pentru aplicații speciale unde durata de viață este esențială.
