25 Martie- Ziua Poliţiei Române

Poliția reprezintă o forță de ordine publică și o instituție guvernamentală responsabilă cu aplicarea legii, menținerea ordinii publice și protejarea siguranței cetățenilor într-o societate. Poliția joacă un rol vital în menținerea ordinii și siguranței într-o societate, contribuind la promovarea statului de drept și a valorilor democratice. Prin aplicarea legii în mod just și echitabil și prin colaborarea cu comunitățile locale, poliția contribuie la crearea unui mediu sigur și protejat pentru toți cetățenii.

Poliția Română este condusă de către Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), care este principala structură de conducere și coordonare a activităților polițienești în țară. Inspectoratul General al Poliției Române este subordonat Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și are rolul de a implementa politica guvernamentală în domeniul aplicării legii, menținerii ordinii publice și protecției cetățenilor.

Primele atestări privind Poliţia Română datează de la începutul perioadei medievale, fiind asociate cu unele dintre domniile importante ale istoriei românești. De exemplu, în timpul domniei lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazu, s-au înregistrat primele semne ale organizării unei forțe de ordine cunoscute sub numele de „agiei”. Aceasta a continuat cu domnia lui Mihai Sutzu, care a organizat paza Capitalei, a emis primele acte de identitate și a reglementat portul armelor.

Un moment semnificativ în istoria poliției române a fost în 1806, când organele de pază și ordine din Capitală au primit denumirea generică de „Poliție”. În 1821, Tudor Vladimirescu a acordat scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor. Ulterior, în 1831, Regulamentele Organice au extins atribuțiile poliției.

Revoluția din 1848 a adus o reorganizare a poliției, cu apariția instituției șefului poliției Capitalei, care a subordonat Garda municipală. Momentul crucial în crearea unei structuri centralizate pentru poliție a fost în 1850, când domnitorul Ghica Vodă a emis „Cronica Polițienească”, care a reglementat sarcinile „înaltei poliții” și „obișnuitei poliții”.

De-a lungul secolelor, legile și reglementările au evoluat pentru a reflecta nevoile și cerințele în schimbare ale societății. Legile lui Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) şi de Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului (8 iulie 1929), au extins competențele poliției, iar în 1949, a fost înființată Miliția. După Revoluția din 1989, Poliția Română a fost reînființată, iar competențele sale au fost reglementate de legile din 1994 și 2002.