Despre Săbăoani

­

Săbăoani este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume, din judeţul Neamţ, Moldova, România. Comuna Săbăoani este cea mai mare şi una din cele mai vechi aşezări rurale din Moldova, fiind situată în nord-estul judeţului Neamţ, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la 8 km departare spre nord de oraşul Roman şi are în componenţa sa două sate: Săbăoani şi Traian.

Localitatea Săbăoani este situată în nord-vestul Comunei, pe drumul interjudeţean care vine de la Paşcani şi ajunge la Roman prin Comuna Cordun. Conform recensământului efectuat în 2011, numărul locuitorilor se ridică la 9.901 în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 10.301 locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici, cu o minoritate de ortodocşi de 1.89%. În trecut locuitorii vorbeau dialectul ceangăiesc, puţin sunt azi care vorbesc acest grai, pentru că cei mai tineri au adoptat limba română.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este 20190101_124946-e1546625481430-1024x576.jpg

Satul se numără printre cele mai vechi comunităţi catolice din Moldova, reprezentând centrul de greutate al acestor comunităţi. Cu toate că prima atestare documentară e din sec. al XVI-lea, începuturile lui se pierd in în negura istoriei , fiind foarte greu de stabilit cu exactitate originea Săbăoaniului rămânând o problemă foarte discutabilă.

Cu privire la vechea vatră a satului, există mai multe teorii cum că ar ar fi fost mult mai spre răsărit, la Berindeşti, loc situat la marginea terasei superioare, pe coasta dealului, aproape de drumul care coboară spre Răchiteni, loc care poartă şi astăzi acceaşi denumire. Se crede că strămutarea satului este atribuită faptului că în anul 1717, domnitorul Mihai Racoviţă, fiind dator faţă de tătari a dat voie acestora să captureze ţinutul dintre Siret şi Carpaţi.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este berindesti-1024x491.jpg

Satul Berindeşti s-ar fi mutat de pe vechea sa vatră datorită năvălirilor tătarilor şi turcilor, fiindu-le arse casele la intervale scurte de timp, s-au hotărât să se retragă de pe coasta dealului în pădurea din apropiere spre apus la 2 km depărtare, astfel au pus bazele actualului sat Săbăoani în codrii dintre râurile Moldova şi Siret.

Se pare că primul locuitor care a părăsit Berindeştiul se numea Szabo Ioan Martin, (szabo în maghiară înseamnă croitor), cel de la care provine şi numele satului Săbăoani.

Şi totuşi nu cei veniţi din Berindeşti sunt primii care şi-au construit case prin pădure, la acea vreme într-o parte necunoscută de dânşii, locuia un grup de oameni despre care izvoarele istorice ne informează că voievodul Ştefan cel Mare pe la 1468 suspendă plata oricărui bir pentru locuitorii a două sate, unul dintre ele se numea Locos.

Aceasta era” Licuşenii” de azi, ce aparţinea Episcopiei Romanului, fapt care atestă exixtenţa unei populaţii la acea vreme, în nordul pădurii în care au ajuns cei din Berindeşti.

După anul 1900 satul Licuşeni se contopeşte cu satul Săbăoani şi trece din punct de vedere administrativ la Primăria Comunei Săbăoani.

Raportul anonim despre starea Bisericilor catolice din Moldova, scris în 1745, menţionează pentru prima dată mutarea satului spre locul ocupat astăzi spunând că: „La Săbăoani mai există şi o altă Biserică din piatră, părăsită şi rămasă afară din sat, ruinată complet”. Pe la 1870 mai era în picioare doar un rest din clopotniţa Bisericii de la Berindeşti. Veniţi din vale, credincioşii şi-au construit o Biserică nouă din zid, acoperită cu şindrilă, care a existat până în anul 1904 când a fost dărâmată întrucât se construise deja una nouă, Biserica actuală.

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este biserica-e1546628039819-1024x576.jpg

 

Până acum câţiva ani (1992), când Episcopia de Iaşi a început săpăturile arheologice, a existat la Berindeşti un grup de trei cruci, despre care credincioşii afirmau că ele marchează de fapt locul în care s-a aflat Biserica vechii aşezări.
În acest loc „La Bisericuţă” -Berindeşti, datorită cercetărilor arheologice, au ieşit la iveală vestigii care aparţineau diferitelor etape istorice, pornind de la eneolitic până la feudalismul dezvoltat.
S-au găsit peste 1500 de morminte medievale, ceea ce constituie cel mai mare cimitir medieval din ţară, precum şi cercetarea unei Biserici de piatră din sec. al-XIV-lea. La câţiva metri de acest punct s-a descoperit o aşezare din sec. II-III d.Hr., un punct care a mascat dezvelirea unei Biserici într-o perioadă când acest lucru era aproape imposibil.

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este berindesti-2.jpg

Pe parcursul celor doua campanii de săpături, s-au trasat mai multe secţiuni şi toate au avut în vedere sondarea unei aşezări din sec.II-III d.Hr., dar şi din Epoca Bronzului sec.VI-VII şi Medievală.

Au fost descoperite şi cercetate cinci locuinţe adâncite de tip bordei, din care unul datează din sec. II-III d.Hr., iar celelalte patru din sec. VI-VII.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este berindesti-1.jpg

Cercetările arheologice au putut scoate astfel la iveală  două biserici suprapuse, una mai recentă cu pavaj de piatră de râu şi alta mai veche cu pavaj din cărămidă arsă. Specialiştii afirmă că Biserica de piatră, cea mai veche, este ridicată de principesa Margareta a Moldovei construită la jumătatea sec.al XIV-lea, asta înseamnă că începuturile prezenţei catolicilor în acest teritoriu trebuie căutate mai înainte de descălecatul lui Dragoş, şi întemeierea statului feudal Moldova.

 

 

 

Sursa:
ro.wikipedia.org    
parohiacatolicasabaoani.ro
monumenteneamt.ro





 

 

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *