Coborârea Sfântului Duh (Rusaliile)
Creştinii sărbătoresc darul Duhului Sfânt („Cincizecime” în latină „Pantecostes”) la 50 de zile după Paşte şi la 10 zile după Înălţarea lui Isus. Duhul Sfânt care coboară sub chip de „limbi de foc” asupra apostolilor alături de Maria mama lui Isus adunaţi la Ierusalim. Duhul Sfânt este a treia persoană a Sfintei Treimi, Dumnezeu adevărat ca şi Tatăl şi Fiul.
Cenaclul din Ierusalim
Evreii sărbătoareau Rusaliile de secole, iniţial era un „Festival al Recoltelor” o sărbătoare Agricolă, mai târziu ajunge o sărbătoare a „Legământului” care fusese încheiat la 50 zile de la ieşirea din Egipt. Denumirea şi sărbătoarea Rusaliilor a fost împrumutată de către romani (când Imperiul Roman a devenit creştin) primind o semnificaţie creştină, în timp semnificaţia şi motivele iniţiale au fost date uitării.
Rusaliile reprezintă şi consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Isus de aceea sărbătoarea mai este denumită şi „Ziua de naştere a Creştinismului”, „Ziua de naştere a Bisericii Creştine”, „Începutul Misiunii Bisericii în lume”.
Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu ci şi fiecărui creştin în parte cu darurile sale: înţelepciunea, înţelegerea, sfatul, puterea, ştiinţa, evlavia şi frica de Dumnezeu. Misiunea continuă în Biserică aducând rod în taina Sfântului Mir ( „Confirmaţiunea”) fiind un sacrament pe care îl dobândim pe Duhul Sfânt şi se oferă copiilor cu vărsta între 10-14 ani.
Sfântul Evanghelist Luca în „Faptele Apostolilor” povesteşte momentul în care Duhul Sfânt sub chipul unor limbi de foc, a umplut cu darurile sale pe Apostoli. Aceştia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine necunoscute de ei până atunci, spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim. Cum apostolii au început să facă cunoscută învăţătura Mântuitorului către oameni în diferite limbi deşi erau ştiuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind simpli evrei, în nici un caz preucupaţi de învăţarea limbilor străine.
Preoţii îmbracă veşminte de culoare roşie în timpul slujbei de Rusalii, acestea simbolizează „limbile de foc” care au coborât asupra apostolilor din Duhul Sfânt. Se cântă imnul dedicat Sărbătorii Rusaliilor şi anume Veni Sancte Spiritus (Vino Duh Sfânt). La sfârşitul zilei Lumânarea Pascală este scoasă din sanctuar deoarece Sărbătoarea Rusaliilor închide ciclul de Sărbători Pascale.
În timpul Rusaliilor un obicei al creştinilor este de a merge în pelerinaj la Şumuleu Ciuc, Miercurea Ciuc, Jud. Harghita, este considerat cel mai mare din Europa Centrală şi de Est. Pelerinajul îşi are originea în sec. al XV-lea când Papa Eugen al IV-lea a aprobat în anul 1444 un pelerinaj de donaţie pentru terminarea Bisericii în construcţie. În Sâmbăta dinaintea Rusaliilor în anul 1567 a fost adusă o statuie făcătoare de minuni sculptată între anii 1510- 1515 de un artist necunoscut. Statuia este reprezentată de Sfânta Fecioară Maria fiind cea mai mare sculptură din lume realizată dintr-o singură bucată de lemn ajungând la peste 2 m. Aceasta le-a dat secuilor forţă şi curaj pentru a învinge oastea protestantă a lui Ioan Sigismund venit să impună cu forţa Reforma Protestantă.
