Calendarul

Cuvântul „calendar” îşi are originea din termenul latin „calendarium”, care înseamnă „registru contabil”. Acesta la rândul său, este derivat din cuvântul mai vechi „calendae”, adică prima zi a lunii romane, ziua în care toate sărbătorile, evenimentele oficiale şi zilele de târg ale lunii respective erau anunţate în piaţa publică.
Calendarul a apărut din nevoia de organizare a timpului pe perioade întinse. Din cele mai vechi timpuri, a fost necesar un astfel de sistem, pentru planificarea agriculturii, a vânătorii, a sărbătorilor religioase şi civile.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Calendar-catolic-2023-1024x723.jpg

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Calendar-Catolic-2021-1024x682.jpg

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Calendarul-2020-1024x645.jpg

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este cal-1024x713.jpg

Calendarul pe care noi îl folosim astăzi este, cel mai răspândit în lume, este cunoscut drept „calendarul gregorian”, după numele celui care l-a adoptat şi l-a promovat, la 24 februarie 1582 şi anume Papa Grigore al-XIII-lea.

Principalele cicluri astronomice sunt:
Ziua: cât durează ca Pământul să facă o rotaţie în jurul axei proprii;
Luna: cât durează ca Luna să facă o rotaţie în jurul Pământului ;
Anul: cât durează ca Pământul să facă o rotaţie în jurul Soarelui.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este calendar1-886x1024.jpg

Tipuri de calendare: Calendarul Mayaş, Calendarul Aztec derivat din cel Mayaş, Calendarul Egiptean şi cel Dac, Calendarul Roman.
România a fost printre ultimele ţări europene care au adoptat calendarul gregorian, iar trecerea s-a făcut numai datorită Marii Uniri. Trecerea la noul stil de calendar gregorian s-a făcut în anul 1919, data de 1 aprilie devenind oficial 14 aprilie.
Trecerea nu s-a făcut atât de uşor, dacă instituţiile statului au adoptat prin lege calendarul gregorian în 1919, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Biserica Ortodoxă Română. Chiar dacă ar fi dorit să se alinieze uzuanţelor societăţii, întâmpină o problemă de ordin dogmatic, la fel ca şi întreaga comunitate a Bisericilor Ortodoxe din Estul Europei.

În urma conferinţei de la Constantinopol din 1923, Biserica Ortodoxă Română a hotărât înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian, dar după un an în octombrie 1924. Cu toate acestea, mai mulţi ierarhi nu au acceptat schimbarea calendarului bisericesc, şi au hotărât să se desprindă de Biserica oficială, continuând să urmeze calendarul iulian. Astfel a apărut Biserica Ortodoxă de Stil (Rit) Vechi.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *