100% 
Înălţarea Domnului, este printre cele mai importante sărbători ale creştinilor şi are loc la 40 zile după Paşte (Învierea Domnului). În această zi sărbătorim Înălţarea trupească a Mântuitorului Isus în ceruri de pe Muntele Măslinilor lângă Betania. Oamenii se salută în această zi cu „Cristos s-a Înălţat!” şi „Adevărat s-a Înălţat!”.
Ziua Muncii, este o sărbătoare a muncitorilor salariaţi. Este celebrată în cinstea victoriei luptei organizaţiei lucrătorilor care şi-au cerut drepturile în stradă şi care au asigurat ziua de muncă de 8 ore/zi. Dar şi o recunoaştere internaţională a demnităţii şi drepturilor muncitorilor din întreaga lume. Ziua de 1 Mai a fost şi este considerată în cea mai mare parte a lumii „Sărbătoarea celor care muncesc” sau „Ziua Internaţională a Muncii”.
Este ziua în care ne amintim şi sărbătorim intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim, ca Mântuitor şi Rege pentru a împlini în umilinţă şi ascultare jertfa crucii faţă de Tatăl ceresc. Acest eveniment are loc cu o săptămână înainte de Învierea sa, deasemeni este menţionat în fiecare dintre cele patru Evanghelii canonice.
Isus intră călare pe un măgar iar oamenii îşi aşeză veşmintele şi ramurile de palmier în faţa lui în semn de omagiu strigând „Osanna”, în ebraică înseamnă „Dumnezeu mântuieşte”, „Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului”. Acest eveniment marchează începutul Săptămânii Sfinte, ultima săptămână a Postului Mare.
Luna Martie este prima lună de Primăvară în care natura renaşte iar razele soarelui ne încălzeşte şi ne mângâie sufletele.
„Adu-ţi aminte, omule, că din ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza, 3,19)
Miercurea cenuşii reprezintă poarta de intrare în Postul Mare, deschide şirul celor 40 de zile de pocăinţă, de rugăciune şi de pregătire până la Sărbătoarea Învierii Domnului.
„Oamenii nu îşi mai dau seama de bucuria de a trăi, pentru că nici nu mai ştiu să privească minunile naturii”– Constantin Brâncuşi
Unirea Principatelor Române a avut loc în data de 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate: la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova şi Ţara Românească, într-un Principat Unit.
Conform Catehismului Bisericii Catolice, „Sfântul Botez este fundamentul întregii vieţi creştine, poarta vieţii în Duh ce deschide calea spre celelalte sacramente. Prin Botez suntem eliberaţi de păcat şi renăscuţi ca fii ai lui Dumnezeu, devenim mădulare ale lui Cristos, suntem încorporaţi în Biserică şi făcuţi părtaşi de misiunea ei”.
Cuvântul „Epifanie”, vine de la cuvântul grecesc „epifaneo” care înseamnă „arătare”, „descoperire”, „revelaţie”, „apariţie”, „arătarea Domnului”.
Sărbătoarea Epifaniei sau Iluminării, s-a născut în primele secole ale creştinismului în Orient, ea ajungând să devină universală din secolul al IV-lea. Epifania Domnului este o sărbătoare a luminii, a bucuriei, a credinţei, a căutării şi descoperirii. Dumnezeu a vrut ca bucuria naşterii Fiului său să ajungă la toată lumea. Cristos se arată nu numai iudeilor, care se consideră poporul ales ci şi popoarelor păgâne.
Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarită de catolici dar şi de ortodocşi. Se comemorează Moartea şi Înălţarea cu Trupul şi Sufletul la Cer a Maicii Domnului.
Cuvântul Maria este considerat ca fiind originar din limba ebraică şi ar proveni din cuvântul „Maryam” cu varianta „Miryam” numele surorii mai mari al lui Moise. Este compus din două elemente „mar” care înseamnă „picătură” şi „yâm” care înseamnă „mare”. Sfântul Ieronim declară că Maria înseamnă „Stilla Maris” adică „picătură din mare”.
