72% 
Cuvântul „Epifanie”, vine de la cuvântul grecesc „epifaneo” care înseamnă „arătare”, „descoperire”, „revelaţie”, „apariţie”, „arătarea Domnului”.
Sărbătoarea Epifaniei sau Iluminării, s-a născut în primele secole ale creştinismului în Orient, ea ajungând să devină universală din secolul al IV-lea. Epifania Domnului este o sărbătoare a luminii, a bucuriei, a credinţei, a căutării şi descoperirii. Dumnezeu a vrut ca bucuria naşterii Fiului său să ajungă la toată lumea. Cristos se arată nu numai iudeilor, care se consideră poporul ales ci şi popoarelor păgâne.
Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarită de catolici dar şi de ortodocşi. Se comemorează Moartea şi Înălţarea cu Trupul şi Sufletul la Cer a Maicii Domnului.
Cuvântul Maria este considerat ca fiind originar din limba ebraică şi ar proveni din cuvântul „Maryam” cu varianta „Miryam” numele surorii mai mari al lui Moise. Este compus din două elemente „mar” care înseamnă „picătură” şi „yâm” care înseamnă „mare”. Sfântul Ieronim declară că Maria înseamnă „Stilla Maris” adică „picătură din mare”.
Motto: „Învăţătura e ca aurul are preţ oriunde” (Epictet)
Prima Scoală din Săbăoani a fost înfiinţată în anul 1863, suferind în timp de unele modificări atât în ceea ce priveşte structura clădirilor, cât şi prin introducerea diferitelor forme de învăţământ.
În anu 1873 a avut loc construirea primei şcoli de stat iar în 1886 înfiinţarea „Şcolii de Fete„.
Termenul de Paşte provine din cuvântul ebraic „pesah” care semnifică „trecere”.
Paştele sărbătoreşte Învierea lui Isus Hristos la trei zile după moartea sa. Este cea mai veche şi cea mai importantă sărbătoare creştină marcând miracolul Învierii Domnului. La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim- de Florii, Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt dar după trei zile a înviat din morţi.
Pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele- sărbătoarea dragostei. Originea numelui „Dragobete” este învăluită în mister și mitologie, iar multe legende și povești tradiționale românești sunt asociate cu această sărbătoare. Se spune că Dragobete ar fi fost un zeu al iubirii în mitologia traco-dacică. Numele său derivă probabil de la termenul „drag” (iubire), sugerând astfel legătura strânsă a acestei sărbători cu sentimentele de iubire și romantism.
Iosif Tâmplarul sau Iosif din Nazaret, este soţul fecioarei Maria şi tatăl vitreg al lui Isus din Nazaret. În limba ebraică cuvântul Yoseph, este o prescurtare a numelui Yosephyah, care înseamnă „Dumnezeu să mai dea, să mai adauge”. Astfel, în trecut părinţii care îşi mai doreau copii îi puneau numele de Iosif noului-născut.
Trecutul Parohiei Săbăoani este un subiect asupra căreia puţini istorici au avut curajul să se aventureze, astfel despre drumul şerpuit al credinţei parcurs de săbăoneni nu ştim prea multe.
Totuşi, putem afirma că aici catolicismul a găsit un loc prielnic în care s-a putut dezvolta cu rapiditate de-a lungul veacurilor.
Satul are patru Biserici dintre care trei au şi propriile parohii: Biserica „Sfântul Mihail Arhanghelul”, Biserica „Înălţarea Sfintei Cruci”, Biserica „Sfântul Iosif Muncitorul”, iar cea de-a patra Biserica „Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului”este Sanctuar Marian.
Biserica „Sfântul Mihail Arhanghelul” din Săbăoani este una dintre cele mai reprezentative din Moldova, atât prin dimensiuni cât şi prin armonia arhitecturală, a fost construită între anii 1894-1902.
Această expresie vie a credinţei catolicilor din Săbăoani construită în urmă cu un veac este opera părintelui Cajetani Liverotti, care a adăugat contribuţie în bani şi muncă a credincioşilor, o contribuţie substanţială, personală rezultată din partea de moştenire pe care a primit-o de la familia sa din Italia.
Principalul scop al participării României la Primul Război Mondial, din august 1916, a fost eliberarea provinciilor istorice româneşti: Ardealul, Crişana, Maramureş, Banatul şi Bucovina, de sub stăpânirea monarhiei austro-ungare şi unirea lor cu patria-mamă.
În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi, jumătate dintre ei nu s-au mai întors.
Ioan Botezătorul este una din figurile centrale ale creştinismului şi islamului, predicator şi botezător pe malurile râului Iordan, numit si „înainte-mergătorul”, „vestitorul” şi „botezătorul lui Isus”.
Este numit de Isus „cel mai mare dintre cei născuţi din femei„, iar Biserica Creştină îl cinsteşte ca pe cel mai mare dintre sfinţi.
