10% 
La 24 aprilie 1831 s-a petrecut un episod unic în istoria Moldovei.
Regulamentul organic le impunea ţăranilor mărirea impozitelor, a numărului zilelor de clacă (muncă gratuită), a birului (contribuţie), nemulţumirea a atins punctul culminant când li s-a cerut să-şi dea copii la oaste (serviciu militar).
Piaţa Săbăoani are loc în fiecare Sâmbătă dimineaţa.
În centrul comunei se regăseşte piaţa agro-alimentară.
Bazarul Săbăoani este vis-a-vis de cimitirul satului Săbăoani.
Săbăoani este satul de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume, din judeţul Neamţ, Moldova, România. Comuna Săbăoani este cea mai mare şi una din cele mai vechi aşezări rurale din Moldova, fiind situată în nord-estul judeţului Neamţ, pe terasa superioară a interfluviului Siret-Moldova, la 8 km departare spre nord de oraşul Roman şi are în componenţa sa două sate: Săbăoani şi Traian.
Sfântul Ştefan celebrat pe data de 26 decembrie în fiecare an, este primul martir care şi-a dat viaţa mărturisindu-l pe Hristos Isus ca Domn şi Mântuitor al nostru.
Numele Ştefan, în greacă –Stephanos, în latină-Stephanus, înseamnă Coroană de flori sau Încununat. După Noul Testament a fost Arhidiacon iudeu (evreu) din Ierusalim, a fost unul dintre ucenicii lui Isus, care îl urmau pretutindeni şi care au asistat direct la faptele sale.
Localitatea Săbăoani, beneficiază de o gară încă din anul 1938, care facilitează transportul de călători şi de mărfuri, aceasta a fost un factor important în dezvoltarea economică a aşezării.
Satul Traian, face parte din Comuna Săbăoani, Jud.Neamţ, Moldova, România, cu aproximativ 1500 locuitori majoritatea de religie romano-catolică şi cu o minoritate restrânsă ortodoxă.
Un document din cadrul Episcopiei de Iaşi pomeneşte de faptul că după Legea Împroprietăririi din 1864, mai multe familii tinere s-au mutat de la Săbăoani pe marginea drumului principal E85.
Pluguşorul:
Aho, aho, copii şi fraţi
Staţi puţin şi nu mânaţi
Lângă boi v-alăturaţi
Şi cuvântul mi-ascultaţi.
Mâine anul se înoieşte
Pluguşorul se porneşte
Şi începe a ura, pe la case a colinda
Cuvântul „calendar” îşi are originea din termenul latin „calendarium”, care înseamnă „registru contabil”. Acesta la rândul său, este derivat din cuvântul mai vechi „calendae”, adică prima zi a lunii romane, ziua în care toate sărbătorile, evenimentele oficiale şi zilele de târg ale lunii respective erau anunţate în piaţa publică.
Calendarul a apărut din nevoia de organizare a timpului pe perioade întinse. Din cele mai vechi timpuri, a fost necesar un astfel de sistem, pentru planificarea agriculturii, a vânătorii, a sărbătorilor religioase şi civile.
Crăciunul sau Naşterea Domnului (nu se cunoaşte data exactă a naşterii lui Isus), este o sărbătoare creştină, celebrată pe data de 25 decembrie în calendarul gregorian sau 7 ianuarie în calendarul iulian în fiecare an.
În anul 320, Papa Jiulius a stabilit data de 25 decembrie ca fiind data oficială a naşterii lui Isus Hristos iar cinci ani mai târziu, în 325 Împăratul Constantin cel Mare a schimbat semnificaţia zilei de 25 decembrie şi anume stabilirea sărbătorii cu data fixă, ce aniversa naşterea lui Isus Hristos.
